Viaţa (politică) bate filmul

rasEh, dragii moşului, multă imaginaţie au creatorii de scenarii de filme, dar cu viaţa nu se compară niciunul. Cum adică “Despre ce moş vorbesc?”!? Moş Caragiale, evident, pentru că doar el s-a priceput să prezinte prin ficţiune o realitate atât de concretă şi eternă. 163 de ani a împlinit Caragiale al nostru şi nici nu dă semne că ar putea fi scos din uz în viitorul apropiat. Ba chiar în unele zile, cum a fost şi cea de azi, este extrem de ocupat.

Primul episod care descinde fără îndoială din condeiul lui Caragiale s-a petrecut pe la orele prânzului, când s-a anunţat un protocol între Partidul Naţional Democrat şi Partidul Mişcarea Populară. Foştii oameni ai lui Dan Diaconescu şi foştii oameni ai Elenei Udrea şi-au dat mâna în Parlament şi au pus-o de un grup comun. Cu alte cuvinte, doi candidaţi la alegerile prezindeţiale din 2014, ajunşi între timp în arest/penitenciar, împărtăşesc indirect această minunată experienţă a unei moşteniri politice comune. Doi morţi împing Salvarea. Mai rămâne ca şi celălalt partid al cărui fondator e în puşcărie (PC – Dan Voiculescu) să se alăture echipei. De fapt, nu, mă scuzaţi, aşa ceva nici măcar eternul Caragiale nu ar putea plămădi.

Dacă tot ne-am mutat cu purcel şi căţel într-o operă a lui Caragiale, trebuie menţionat şi episodul cu accente suprarealiste petrecut azi în Senat. Propunerea lui Remus Cernea de a interzice folosirea animalelor la circ vi s-a părut excentrică şi amuzantă? “Dezbaterea” pe această temă în Senat s-ar putea să vă pună vocabularul la încercare. Dumitru Oprea, senator PNL: “Dacă ar fi să se teamă de ceva animalele ar trebui doar de inițiatorii acestui proiect de lege.” Ilie Sârbu, senator PSD: “Vă vorbesc ca un vânător. Vreau să vă spun că leii se tem doar de hienă.” Sebastian Grapă, senator PNL: “Mie îmi e frică doar de nevastă. Mă depășesc discuțiile astea cu cine de cine îi e frică.” Ioan Deneș, senator PSD: “Nu se pot vâna lei în România pentru simplul fapt că nu sunt lei în România.” Unde dai şi unde… sună a gol.

Şi dacă am avut până acum comicul de situaţie şi comicul de limbaj, nu putea lipsi comicul de caracter,personalizat azi de deputatul Florin Secară. Ales deputat din partea PDL, Secară a fost atras în PMP de cântecul sirenei, care până la urmă s-a dovedit a fi doar hohotul marinarului, ceea ce l-a făcut pe deputat să ia calea progresului, către UNPR. După ce euforia dragostei politice s-a evaporat pur şi simplu, deputatul Secară şi-a redescoperit vocaţia luptei împotriva “şmenului politic”, aşa că a revenit la matca liberală. Uite un om sincer, în căutarea sensului vieţii… politice. “Omnia fui, nihil expedit”, cum bine zicea un împărat roman.

Multe ar mai fi de menţionat, pentru că la noi îşi bagă Caragiale condeiul cam la fel de des cum îşi bagă şi dracul coada. Dacă nu le putem face nimic, măcar să “ne râdem” de ei. Dar şi zâmbetele sunt cu măsură, pentru că tot de noi ajungem să “ne râdem”. Vorba lui Caragiale (negreşit), care a grăit, tot azi, printr-un condamnat pentru şantaj: “Vă las săraci şi naivi, sper să nu vă găsesc şi mai săraci, şi mai naivi.”

Leave a Reply