Jurnal de bebe – scâncetul #6

Bine v-am regăsit dragi cititori ai blogului lui tati! Sunt tot eu, Bubu Mic. Ce mai faceţi voi? Bine, sănătoşi? Vă era dor de mine? Mie îmi era dor de voi. Tati mă lasă tare rar să scriu pe blog. Ştiu că e treabă serioasă, mai ales că mă adresez unor cititori care mi-ar putea fi părinţi, dar acum sunt şi eu mare. Nu mai sunt doar cât un bob de fasole, ci am 32 de centimetri şi 750 de grame.  Îmi puteţi spune Matei deja.

Încă stau bine aici în burtică la mami, dar mă pregătesc pentru toate chestiile pe care o să le fac afară. Dau şuturi toată ziua şi împing cu pumnii. Ştiu, câteodată forţez nota şi fac mişcare fix când vrea mami să doarmă. Dar care e rostul unui bebe dacă nu acela de a face orice vrea? Şi în plus îmi place să-l aud pe tati cum mă roagă să o las pe mami să doarmă. Să vedeţi cum i se transformă vocea aia groasă într-o voce suavă!

Tati mi-a zis că e deja luna februarie, dar dacă abia acum am apucat să scriu pentru prima dată anul ăsta, vreau să vă spun ce îmi doresc pentru anul 2010. Ştiţi, la vârsta mea nu îmi doresc prea multe lucruri, dar ştiu că mami şi tati o să completeze lista mea cu tot ce trebuie.

- Vreau să ies de aici fără să mă doară. Până când vine momentul sper să îmi spună şi mie cineva pe unde e ieşirea.

- Vreau să seamăn cu mami şi cu tati. Dar dacă mami îşi vopseşte părul, oare o să am şi eu părul vopsit când o să mă nasc? Dar tot mai bine cu părul vopsit decât cu parantezele lui tati.

- Mi-ar plăcea să am nişte jucării cu telecomandă, ca să mă mă joc din pătuţ până mai cresc şi mă pot da jos. Dar ştiu că preferatele mele – camioane, maşini, tancuri, buldozere şi elicoptere cu telecomandă – sunt pentru băieţi mai mari. Şi tati şi-ar lua câteva, dar nu ştiu dacă îl lasă mami, pentru că pe ea nu o poate plimba cu un elicopter de jucărie.

- Vreau să îl văd pe verişorul meu Cristian-Mihai. El e cam în aceeaşi situaţie ca mine, doar că el scapă mai repede. Mai are încă 7 săptămâni. Ar trebui să îi rog pe tati să îl lase şi pe el să scrie pe blog într-o zi. Să ne spună din exeperienţa lui, că doar e cu două luni mai mare ca mine şi ar avea ce să vă spună. Doar că el e la Cluj…

- Aş mai fi zis că îmi doresc să fie toată lumea fericită şi să nu mai fie războaie, dar tati îmi spune că nu concurez pentru Miss America. Cine ştie ce o mai fi şi aia!…

Aşa că, deşi mai am muuuulte lucruri pe care mi le doresc, o să i le spun lui tati. Ştiti care e partea bună? Partea bună e că deşi tati se tot plânge că nu are bani, mie nici nu îmi trebuie banii lui. Sunt tare fericit că el şi mami îmi citesc seara şi îmi povestesc tot felul de chestii. Bine, recunosc, nici nu ştiu ce sunt ăia bani şi la ce sunt buni. Dar nici nu am nevoie să ştiu pentru că îi am pe mami şi pe tati.

Aaaa… era să uit. Am fost iar la nenea care îmi face poze şi a zis că totul e în regulă. Am mai jucat într-un film, dar tati o să vă arate de data asta doar pozele. Ce ziceţi? O să am succes la fete?

*Postarea conţine link-uri sponsorizate