Să fii creştin a fost o treabă periculoasă încă de acum două milenii. Chiar şi în prezent, “creştinii reprezintă grupul cel mai persecutat din lume“. Poate suntem obişnuiţi cu ideea că în China, Pakistan, Iran şi alte ţări, creştinii suferă de pe urma inadaptării la majoritatea religioasă locală. Dar cum rămâne cu persecuţiile creştinilor de lângă noi? Fără să exagerăm, am putea spune că drepturile ne-ar fi mai în siguranţă şi dacă am fi musulmani, homosexuali sau porci de guineea. Nu că apărarea drepturilor minorităţilor ar fi un lucru rău. Răul apare abia atunci când minorităţile ajung să discrimineze majoritatea. Când valorile moral-creştine nu numai că sunt privite cu repulsie, ci sunt scoase cu forţa din mentalitatea colectivă.
M-am întrebat întotdeauna de ce abuzurile împotriva creştinilor nu sunt mediatizate. Avem jurnale de ştiri care abundă în crime, violenţe şi atacuri la adresa diferitelor sisteme. Totuşi, despre execuţiile misionarilor şi abuzurile autorităţilor nu se aude aproape nimic, deşi ele există. Despre un astfel de abuz am citit ieri. Despre părinţi creştini încarceraţi pentru că nu îşi lasă copiii la orele de educaţie sexuală. Se întâmplă în Germania pe baza unor legi de pe vremea naziştilor. Tot acolo unde, în 2007, ministerul familiei emitea un document prin care încuraja incestul şi pedofilia.
S-a ajuns în situaţia în care asemenea abuzuri sunt ignorate. Asta chiar dacă există militanţi până şi pentru drepturile porcului de crăciun. Dar există şi veşti bune (deşi nu le-aş numai aşa) pentru unii dintre noi. Ataşamentul şi respectul faţă de valorile creştine este atât de scăzut în rândul aşa-zişilor creştini, încât prea puţini ar avea de suferit de pe urma propriei credinţe. De fapt, într-o situaţie de viaţă şi de moarte, probabil peste 90% dintre noi am renunţa cu bucurie la titlul de creştin. Poate ar trebui mai întâi să ne comportăm ca nişte creştini, pentru a putea lupta împotriva discriminării. Sau putem, pur şi simplu, să aşteptăm să ne apere alţii drepturile.
P.S.: Mai jos puteţi asculta o scurtă povestire din inchisorile comuniste relatată de cel care a fost pastorul lutheran Richard Wurmbrand. O reamintire a faptului că, dincolo de lupta împotriva discriminării şi a persecuţiei, principalele “arme” ale creştinului trebuie să fie iubirea şi iertarea.
*articol publicat şi pe voxpublica.ro
florin, te-am adaugat si pe http://maxlucadoromania.wordpress.com/
numai bine!
Ma bucur ca ai pus si punctul pe “i”. Chair inainte de a termina de citit articolul vroiam sa-ti las un comment legat de loialitatea crestinilor fata de propria religie, am vazut insa ca ai punctat acelasi lucru. Oare cat la suta dintre crestini sunt dispusi sa se sacrifice pentru ceea ce cred sau ar trebui sa creada?
Şi va fi şi mai rău, părerea mea!
Bineînțeles că va fi mai rău… însă atunci cînd ne este rău nouă, de fapt ne este mai bine. Tot timpul „răul” acesta pe care-l vedem noi drept rău a făcut în așa fel încît să ne facă bine spiritual, deoarece omul la greu se gîndește la Dumnezeu. Dar dacă-i e bine, uită de El.
Recent am scris un articol despre România pe ultimul loc în UE la calitatea vieții. M-am bucurat că încă nu este prea bine. Nici nu mi-aș dori asta.
@Marius Eu te adaugasem cu blogul tau, dar pentru ca imi place si de Max Lucado, o sa adaug si blogul respectiv.
@Ionut Daca vine vorba de sacrificiu, acel 90% devine optimist… Atunci s-ar vedea probabil absurditatea notiunii de “crestin nepracticant”.
@adc Inclun sa cred ca ai dreptate, desi m-as bucura sa ne inselam.
@Andrei Ai dreptate. In conditii de criza si persecutie crestinisii s-au intors la fundamentul credintei. Stii cum era aia cu nici prea mult ca sa nu uit de Tine si nici prea putin ca sa nu ajung sa blestem si sa fur…
Da, Florine, Solomon spunea așa. M-a frapat faptul că deși a fost poate cel mai bogat împărat al tuturor timpurilor (Biblia spune că argintul nu avea valoare pe vremea lui) a spus că el nu cere bogăție ca să nu se lepede de El și nici sărăcie ca să fure. Ce e impresionant e că el parcă a făcut o profeție: bogăția îi va depărta pe oameni de Domnul. Și acum uităte în ce hal este Franța sau Germania, țările lui Calvin și Luther și Bonhoeffer
Voiam sa postez ceva similar la articolul lui ITM dar sincer, in ultimul timp nu imi face placere sa scriu acolo.
Proportiile fenomenului sunt mai mari decat voiam eu sa cred si cred ca sunt foarte multi crestini care reprezinta un pericol pentru crestinism!
Pentru toti: cititi Faptele Apostolilor si veti vedea cat de departe suntem toti de Adevar !
“I s-a dat sa faca razboi cu sfintii si sa-i biruiasca”
~Apocalipsa~
Hm,o fi ceva in aer. Si eu am scris azi cate ceva despre iertare si intoarcerea obrazului.
@Marius Numai bine!
@Andrei Presupun ca natura umana era aceeasi si pe vremea lui Solomon. Iar oamenii au mintea scurta…
@junghiul ITM e mai pretentios de la o vreme.
E buna completarea despre crestinii care reprezinta un pericol pentru crestinism. Ms!
@old D Ah, o carte foarte actuala se pare…
@Viorica Daca asa stau lucrurile, orice ar fi in aer e un ceva bun.
“În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”
sună cunoscut, sau e adevărat?
Suna cunoscut si e adevarat. Eu cred ca tocmai asta am facut aici: am indraznit. E reconfortant sa stii ca ai “in spate” pe o asemenea Persoana.
“The greatest persecutor of evangelical Christianity is probably liberal Christianity. ” John F.MacArthur
Imi pare gresit sa legam neaparat ideea de a fi bun crestin de saracie…oamenii lui Dumnezeu se recunosc dupa faptele lor, indiferent de avutie. Necazul este si pentru unii, si pentru altii, ispitele la fel… E drept ca odata cu fiecare incercare, ne implinim spiritual,iar constiinta ni se deschide catre invataturile LUI pentru ca “Eu pe cati ii iubesc ii mustru si ii pedepsesc; sarguieste dar si te pocaieste.” Nimic mai imbucurator pentru omul aflat la necaz!
Crestini adevarati nu cred ca mai sunt multi, dar acei care sunt vor fi intodeauna peste vremuri si peste oameni si vor birui indiferent de persecutiile pe care sunt nevoiti sa le indure.
Gasesc ca dezbinarea si fatarnicia sunt cei mai mari dusmani ai crestinismului…
@Alexandru Si asta e posibil sa fie adevarat. Cand dusmanul e in interior e mai eficient.
@volare Da e gresit. Se intelege din textul meu ca as face o asemenea asociere?
Sper ca nu.
Cata dreptate ai in privinta dezbinarii si a fatarniciei! Sunt 100% de acord cu tine!
minorităţile au drepturi, majoritatea – nu
Nu din articolul tau era inspirat “panseul” meu despre saracie ci din discutia cu Andrei…Mi-ar placea sa gasesc mai des pe blogul tau articole despre religie!
La ştiri mereu vor domina crimele, e clar, ce naiba? Asta aduce audienţă, asta e considerat senzaţional la noi… şi nu numai.
Oamenii aia care cred, da cred numa asa ca sa creada au o problema mare. De fapt, mai multe, dar mie mi-a sarit in minte numa una: de ce sunt ipocriti si simt nevoia sa se conforteze cu gandul a ceva pentru care nu sunt dispusi sa-si dea viata? Ca, cum ai zis, spun ca sunt credinciosi, dar daca le pui cutitu la boase isi pierd credinta. Pai in cazu asta ar merita sa-si piarda si boasele.
@celmaibun Discriminarile sunt gresite… indiferent daca sunt discriminari pozitive sau negative.
@volare Pai o sa ma gandesc si la alte subiecte legate de religie. Desi poate nu am parereile cele mai “politicaly correct”.
@andrei s Pai eu cred ca si link-urile alea erau destul de senzationale. Asta ma intreb. De ce senzationalul asta nu e prezentat?
@max Poate ipocrizia asta vine din conformismul social. Sa nu fin altfel, sa credem dar ca si cum nu am crede…
Eu cred ca o lume fara religie ar fi o lume mult mai fericita. Ar fi primul pas catre acea pace mondiala pe care ne-o dorim cu totii.
Pentru că depinde şi pentru cine e senzaţional!
@Raluca Cam asa se vad lucrurile din exterior. Eu mai degraba cred ca am ajunge la aceea pace daca nu ar mai fi religii care sa promoveze ura si daca toti crestinii si-au cunoste religia si ar actiona conform principiilor biblice.
@andrei s Nu sunt adeptul teoriile conspirationiste, insa nici nu le exclud total. E posibil ca in toate sa existe un interes…
Crestinismul este deci singura religie care ar trebui sa ramana? Asta pentru ca suntem noi crestini? Daca ai fi fost evreu sau musulman crezi ca ai mai fi fost acelasi om? Eu una nu as mai fi fost, pentru ca daca eram femeie musulmana din start aveam ingradite anumite drepturi. Religia iti traseaza intr-o oarecare masura directia in viata inca din start, asta daca o lasi. Mie mi se pare absurd.
Si nici nu prea vad oameni in general care sa promoveze ideea de a renunta la religie. Ei isi vad de treaba lor si atat. De ce oamenii care cred trebuie insa sa faca tot posibil sa ii atraga de partea lor pe cei care nu cred?
Oricum religia a fost si o sa fie intotdeauna unul dintre cele mai sensibile subiecte de abordat.
Cred ca as putea sa scriu si eu cate un post zilnic timp de 2 saptamani cel putin legat de religie. Dar ar CONTRA nu pro. Cu toate acestea , pana si aceasta non-credinta a mea e ceva suficient de intim incat sa doresc sa o tin pt mine. Si imi dau seama ca in acelasi mod credinta in Dumnezeu este ceva prea intim pentru altii incat eu sa incerc sa o zdruncin cu ideile mele.
@Raluca Nu am zis ca ar trebui sa ramana doar crestinismul. Desi un crestin care e cu adevarat crestin, nu numai cu numele, ar trebui sa fie constient ca nu exista “n” cai catre Dumnezeu. Dar in acelasi timp, asa cum Dumnezeu ne da libertatea de alegere 100%, asa si noi trebuie sa le-o dam si altora. Religia, cel putin cea crestina, nu iti traseaza directia vietii. Chiar si in Biblie scrie ca omul e liber sa aleaga. Ca trebuie sa duci o viata morala, asta e partea a doua…
Dar vezi tu, ultima ta fraza e una corecta. Ce rost ar avea sa incerci sa scoti credintele din constiinta oamenilor? Ma indoiesc ca asta ar aduce pacea.
Bai, crezi ca n-aveau crestinii apararare?
Gata, ti-ai castigat locu in rai, te-ai scos.
Evident, nu ai inteles nimic nici de aici, nici din crestinism. Data viitoare cand esti obraznic, sa nu le astepti sa iti aprob comentariul. Acum am sters doar un cuvant. Daca vrei o discutie serioasa, cu argumente, trebuie sa arati putin bun-simt!
Extrem de interesant subiectul. Din pacate, nu am acum timp sa parcurg toate comentariile. Promit ca revin dupa sesiune.
Insa, cu voia autorului, va supun atentiei o hotarare CEDO ce interzice afisarea simbolurilor religioase in scoli si comentariile foarte interesante ce a starnit acest subiect.
Iata legatura: http://abecedarulmiculuicrestin.wordpress.com/2009/11/05/hotarare-cedo-cu-referire-la-epunerea-simbolurilor-religioase/
La o buna “vedere”.
Toate cele bune.
Florine, nu e prea fair sa stergi commenturile care nu iti convin, atat timp cat sunt civilizate. Caustice? De ce nu? Caustic nu e totuna cu lipsa de bun simt. E ok, fiecare face ce vrea cu ograda lui, dar asta e doar un mod de a face sa para ca toata lumea e de acord in ograda. Nu-i nimic, m-am obisnuit cu genul acesta de abordare, de la bloguri de crestini pana la forumuri de bigoti, same thing.
@vicus Nu, comentariul tau nu era civilizat. Iar aici, spre deosebire de voxpublica, am un gred redus de toleranta fata de lucrurile care o iau pe aratura. Daca vrei sa discutam civilizat, cu argumente, esti binevenit.
Interesant. Spui ca faptul ca sunt de acord ca fiecare sa creada in ce vrea cat timp nu face rau altora nu e civilizat? Poate nu iti place tonul caustic legat de Geneza? Am acelasi ton fata de orice idee de acest gen, indiferent de religia de care apartine. O fi vina mea, o fi vina educatie, nu stiu. Probabil ca si tu te intrebi uneori cum sa inveti formarea muntilor si in acelasi timp sa crezi si in separarea Marii Rosii, etc. E greu. Eu sunt tolerant fata de toate versiunile, crestina, gnostica, agnostica, ateista, orice.
Hai sa discutam atunci cu argumente, ca si cum am putea argumenta concret pe marginea religiilor. “Valori crestine”. Sunt mai bune sau nu decat “valorile hinduse”? Sau “valorile shintoiste”. Nu pot fi de acord ca orice e aratura cat timp nu confirma afirmatiile tale. Si sunt Vicus, nu Vicius. Pay more respect and attention.