- Bunicule, bunicule, îmi spui te rog o poveste? Nepotul îşi trăgea bunicul de mânecă, obişnuit fiind cu poveştile captivante spuse pe înserat.
Bunicul îşi stinse trabucul din care trăgea leneş de trei zile, luă copilul în braţe, îl duse în dormitor pentru a-l aşeza în pat şi începu:
- Vrei să-ţi spună bunicu’ o poveste? Care poveste vrei să ţi-o zic?
- Una pe care nu mi-ai mai zis-o bunicule. – îl rugă nerăbdător nepotul.
- O poveste nouă deci… Să vedem ce poveşti de adormit voinici de grădiniţă mai circulă zilele astea. Pe aia cu marinarul, geana şi crinul nu cred că ţi-am zis-o. Se numeşte Corabia nebunilor. Doar că nu are sfârşit încă. Dar oricum, de obicei Moş Ene vine înainte de final.
A fost odată ca niciodată, că de nu ar fi, nu s-ar povesti ore întregi în fiecare zi. A fost o corabie ca orice altă corabie, plutind mai mult în derivă decât controlat pe mările Pămânului. Pentru unii era vas de croazieră, cu lux şi belşug. Pentru restul, cei mulţi, era loc unde îşi duceau traiul de pe o zi pe alta slujindu-i pe fericiţii beneficiari ai croazierei. Şi cum se întâmplă de obicei, când lipsa de ocupaţie, banii şi puterea li se urcă la cap oamenilor, cei mai mulţi locatari ai ambarcaţiunii îşi ocupau zilele disputându-şi căpitănia acestui vaporaş, coajă de nucă plină de complexe.
Într-un târziu, vâzând aristocraţii corabiei că nu e loc decât de un “Cel mai cel”, adorat şi atoatedirijor, luară trei fiinţe pentru a le arunca în lupta pentru supremaţie. Unul mai de neam decât altul, mai frumoşi şi mai educaţi decât mulţi alţii, destoinici la tot felul de fapte şi inclinaţi spre isprăvi măreţe, porniră fiecare să cutreiere lumea şi să se pregătească de şederea pe tron. Erau marinarul, geana şi crinul.
Primul, marinarul cel dintr-o bucată făcut şi cu privizea încrucişată, era iubit de plebei şi temut printre injurături de inamici. Obişnuit deja cu tronul, era neîntrecut în promisiuni. În mâna dreaptă ţinea tot timpul o bâtă, semn că era hotărât să lovească nedreptatea în moalele capului. Însă de cele mai multe ori, lovind alăturea, nimerea cu frumoasa lui bâtă în câte o baltă.
Oprindu-se o clipă pentru a-şi observa nepotul, bunicul constată că acesta deja adormise. Oarecum dezamăgit că nu apucase să termine povestea cu marinarul, geana şi crinul, dar şi uşurat că scăpase atât de uşor, se ridică de pe pat şi se îndreptă spre ieşire gândind: “Plictisitoare poveste mi-am găsit şi eu de zis!”
Pingback: Twitted by florinpuscas
Doamne, cum o fi adomit nepotelul fara a afla si noi sfarsitul povestii? Eu deja il intuesc! Sa vi-l spun? Veni o furtuna puternica iar un val urias matura de pe punte pe matrozul cel ceacar, inghitindu-l marea. Dar ce s-a intamplat, ati adormit? Las’ ca va spun continuarea maine seara!
O zi frumoasa Florine!
Într-adevăr plictisitoare poveste. Era să adorm, odată cu poporul. Un fel de circ în care beneficiarii croazierei îi prostesc pe prosti. Poate nu le reuşeşte. Oricum, corabia e în derivă:)
Da, mi-ai stricat dimineata cu povestea ta!
Parca era si un joc “corabia nebunilor”. ce imi mai placea …
frumos… deja visez
asteptam finalul sa stii ca nu scapi asa usor!
Ironic si subtil ca intotdeauna..
@Nea Costache Eu nu adormisem. Dar continuarea i se pare prea optimista.
O zi buna! 
@Marius Stii cum se zice… orice basm provine dintr-un adevar stramosesc.
(bun, recunosc, dictonul asta l-am cosmetizat eu instant) 
@phonedamnation Sorry. Nu intentionam… Poate data viitoare o sa ii fac pe protagonisti sa vorbeasca la mobil…
@Gabi Era si un joc destul de fain. Il mai jucam in tabere…
@Mira25 Pai o sa scriu si un final… cred. Asta e si intentia celor 3 personaje. Sa visezi cu ochii deschisi…
@Ionut Ma gandeam sa scriu continuarea la tine.
Sub titlul deja supercelebru in literatura si pictura, o poveste bine scrisa.
Felicitari
Multumesc! Titul e supercelebru in multe domenii.
Si muzichia:
http://www.youtube.com/watch?v=OnRNFv8jmSg
Eu am pus muzichia fara imagini. Dar place la noi si videoclipurile.
Scuze ca am pus si video, clipul e prea bun sa nu fie vazut…
Vad ca scrii mai bine de cand esti insarcinat
Pardooooon! Eu scriu bine tot timpul!
Glumesc si eu… adevarul e ca am o multime de calitati. Modestia ar fi cea mai importanta.
Tre sa-i dau un exemplu copilului. Am zis ca-l fac blogger.
Ma speriasem degeaba ca ii dai voie sa aleaga ce isi doreste el/ea sa devina!!
Marinarul nu mai ţine pe nimeni treaz cam de multişor. În altă ordine de idei, văd că te antrenezi
@borg Nici nu se pune problema. M-au lasat pe mine altii sa ma duc in ce directie am vrut si uite ce s-a ales de capul meu…
@boghi Trebuie un pic de antrenament. Tot pentru antrenament o sa incep in curand sa va dau morcovi rasi cu lingurita.
Cu mare placere Florin, chiar te invit, evident nici nu ai nevoie de invitatie
Asta pt ca am primit deja.
Sper sa apuc in urmatoarele doua zile.
Presupun un sfârşit tragic al marinarului, spre mândria-ntregului popor…
Marinarul se scufunda in acelasi timp cu barca lui.. asa ca ar fi bine sa nu se termine tragic..
@Vania Intr-un tarziu e posibil si un asemenea sfarsit. Insa cred ca mai e de asteptat. Vreo 5 ani…
@Ionut Pai da. Marinarul ca marinarul. De barca ne doare.
Bunicule, dar frumos mai stii sa povestesti (dar asta ti-am spus-o deja).
Nu mai bine povestesti tu minunatiile basmelor copilului tau (mai intai)? Ma bucur pentru voi… nu mai am cuvinte… Sa fie sanatos (sau sanatoasa) si sa va bucure fiecare clipa!
Toti suntem pe acest vapor, singura diferenta este ca fiecare ne aflam intr-o barcuta care pluteste in interiorul acestui vapor. Si fiecare barcuta are la randul ei un marinar, un geana sau un crin…
Deci, noi cine suntem?
@cby Multumesc!
O sa povestesc si basmele copilului. De pe la 4 luni distinge vocile mai clar. 
@Mister D Noi suntem plebei!
Deci “hai sa ne avem ca frati, toti suntem putin luati”. 
Raportat la intreaga corabie, cred ca suntem spectatori la spectacolul asta grotesc.
Ei cu ei, noi cu… vai de noi!
Hmmm… la slogane te pricepi. Vrei sa fii seful meu de campanie?
Din pacate nu imi apartine…
Dar, daca inca mai vrei sa fiu seful tau de campanie, accept!
Aveam si eu un post cu un tablou fantastic de Marcel Chirnoagă, Corabia nebunilor. Halucinanta metaforă vizuală…si nu numai
@Mister D Impreuna pentru un viitor mai bun!
@Andi Nu mai stiu tabloul… link nu ai?
Ăsta-i antrenament pentru ce va să vină?
Trebuie si asa ceva.
N-am de ales…