Vi s-a întâmplat vreodată să simţiţi cum viaţa trece într-un ritm ameţitor, oarecum asemănător vagoanelor de mai jos? Mie mi se întâmplă destul de des. Azi de exemplu, fiind pe un câmp, undeva aproape de Pâncota (judeţul Arad), am fost asaltat de amintiri venite pe filiera olfactivă. Mirosul porumbului numai bun de recoltat m-a făcut să regret că am depăşit chiar şi secolul vitezei. Cine mai are timp în ziua de azi să se bucure de lucruri sănătoase? Poate acei câţiva fericiţi care reuşesc să se rupă periodic de agitaţie şi să practice contemplarea şi meditaţia (în cel mai puţin mistic sens). Restul ne cărăm grăbiţi prin lume şi, vorba unui cântec, “trecem unii pe lângă alţii zi de zi, păstrând câte-o poveste în buzunarul inimii”.
Singurul inconvenient e că destinaţia alergării noastre nu e cea dorită. E cumva ca în imaginea de mai jos.







Related Articles
20 users responded in this post
Cat as vrea sa raspund negativ la intrebarea ta! Dar nu pot. Chiar nu pot. Azi a devenit deja ieri, iar maine azi. Asa, dintr-o data. Si cu ce-am ramas? Cu aproape nimic.
Insa mai mult decat secolul vitezei, detesc secolul tehnologiei ultra-avansate, fara de care am ajuns sa nu pot trai.
Cineva sa traga semnalul de alarma din tren, sa se opreasca in mijlocul campului, ca eu sa imi continui drumul pe jos. Voi incerca sa nu iau telefonul cu mine, ca oricum n-am semnal acolo.
Monotonie, tehnologie şi iar monotonie. Cred că am fost furaţi de prea mult comercial, material. Am uitat să visăm poate. Cam drastic finalul însă. Zâmbeşte, mâine poate fi mai rău!
Sinistra imaginea din final, dar ma tem ca realista. Iti recomand desenul animat “Dragon Hunters” – sunt acolo niste imagini care m-au marcat (desi povestea e mai degraba draguta, nu marcanta), dupa ce te uiti poate discutam.
Eh, destinatia… Importantă-i goana!
Intrezaresc un dram de pesimism in scrierile tale din ultimul timp. Care-i motivul?
A doua imagine e chiar horror, imi da fiori, si totusi stau si ma holbez la ea.
nu stiu daca destinatia e atat de importanta! Eu zic sa ne bucuram de calatorie! pe urma, mai vedem!
[...] This post was mentioned on Twitter by Mogosanu Bogdan. Mogosanu Bogdan said: RT @florinpuscas: si cateva randuri + doua gif-uri: Luat de viitura http://bit.ly/PI5Jf (cocalarii ar trebui sa faca ca in gif-ul nr 2)
[...]
@Dora Ce zici tu că faci în timpul liber? Ţii un blog? Hmmm…
@Marius Finalul mi se pare drastic dar real. Mergem ca viţeii la tăiere!
@Gabi Oare se găseşte pe youtube? Sper că da. Nu de alta dar partea de discuţii sună tentant.
@Vania Păi e importantă goana. De ea depinde destinaţia. Deci tot acolo ajung…
@frantzi Nu sunt pesimist. Poate doar în privinţa lumii. În privinţa mea sunt optimist.
Sunt cu lipici gif-urile astea.
@Orianda Cum îi spuneam şi lui Vania, calatoria e importantă pentru că determină destinaţia.
@Orianda
@Florin: numai unul? Ar fi prea frumos.
OK, mi-ai furnizat spaima zilei cu găuroiul ăla!
@Dora Pai cate ai? Eu stiu numai unul… Ia zi tot!
@Andi Sorry! Dar poate tu esti pe directia buna!
Destin sau liber arbitru?
Pe mine m-au făcut curios ăia din imagine. Ai idee ce se dă acolo?
@Mister D Cred ca fiecare are de ales. Cel putin la un moment dat…
@boghi Nu am idee, insa tare se grabesc oamenii sa ajunga acolo. Poate nu e vorba despre ce se da. Poate doar fug de ceva.
6665?
6662!
Macar cei din gif stiu care le e destinatia si par hotarati sa ajunga acolo si fericiti ca o fac. Dar cei mai multi dintre noi n-or sa gaseasca niciodata raspuns la intrebarea “unde ne ducem?” (de parca a raspuns cineva afara de Darwin la intrebarea “de unde venim?”
)
Ma gandesc totusi ca se poate sa fii entuziasmat pentru o cauză rea. Sau să fie oare o atitudine bună aceea de genul “nu contează unde mergi, contează cum mergi”? Mă îndoiesc. Sau cel puţin pentru mine nu e valabilă.
Tovarăşul Darwin a emis şi el o speculaţie, prin mijloacele existente pe vremea lui. În lipsa certitudinilor, eu prefer credinţa creştină.
Viaţa trece, noi rămânem.
Leave A Reply