Foto by Svenwerk
Numele meu este Florin Puşcaş, am 22 de ani, sunt căsătorit şi şomer. Iar ăsta e jurnalul meu de şomer. Şomer e mult spus pentru că nu primesc bani ca orice pierde-vară cu acte în regulă. Sunt mai degrabă fără ocupaţie. Dar nici expresia asta nu mă caracterizează ţintând cont că am destule ocupaţii. M-am hotărât să ţin un jurnal din nevoia de a scrie. Mă văd scriind şi mă văd văzându-mă că scriu, vorba cuiva; întotdeuna uit numele oamenilor. Dar nici în jurnalul ăsta nu sunt sigur că voi scrie zilnic. Am mai ţinut un jurnal timp de două săptămâni în clasa a 12-a. Nu prea sunt consecvent de obicei. De fapt sunt consecvent doar în a nu fi consecvent.
Să fii dat afară, oricare ar fi motivul, e o chestiune destul de dureroasă. Are darul de a-ţi zdruncina într-un fel încrederea în propriile forţe şi abilităţi. Să ştii despre tine însuţi că esti dispensabil, că viaţa într-o întreprindere merge înainte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, asta te aruncă din buricul pământului undeva aproape de partea lui dorsală şi urât mirositoare.
Nu eram pregătit să rămân fără slujbă, chiar dacă mă enerva ceea ce făceam şi eram plătit mai prost decât un vânzător în Mall. De fapt nu cred că am fost vreodată pregătit pentru ceva. Întotdeuna m-am adaptat din mers. Adaptarea la trezitul la ora 12 nici nu e atât de grea. De parcă aveam nevoie de eterna agitaţie de dimineaţă, când trânteam uşa pentru că nu-mi găseam cheile, ca şi cum altcineva le-ar fi lăsat aiurea prin casă.
În prima mea zi de şomer am dormit mult, am început să citesc o carte de Llosa, am scris pe blog, am mâncat, am respirat, m-am spălat pe dinţi şi m-am întâlnit cu nişte prieteni ca să constatăm că mai existăm. Îmi caut de lucru, deşi sunt convins că serviciul mă va găsi pe mine şi nu invers.
Să scrii sincer nu e atât de uşor cum pare. Mereu mă gândesc la oamenii care s-ar putea să citească rândurile astea şi devin fals. Din cauza asta sunt uneori tentat să renunţ la blog şi să scriu într-un document Word. Dar nici pentru asta nu sunt pregătit. Totuşi poate m-aş adapta din mers. Recitind acum ce am scris mai sus, mă încercă ispita de a combina tastele Ctrl+A urmate de un Delete. Mă opresc doar minutele pierdute în căutarea frazelor cât mai expresive şi gândul că oamenii, după ce vor fi învins tentaţia de a citi în diagonală sau de a-i aplica un unsubscribe feed-ului meu, vor considera lectura acestei pagini de jurnal una nu mai puţin utilă decât 10 minute de căscat ochii pe pereţi şi scobit în nas.
O scurta pauza e binevenita. Te-ai vazut cu prieteni vechi – iata deja un lucru pozitiv.
E degradant pentru un scriitor să aibă serviciu. Dacă ai bani suficienţi, poţi să nu mergi niciodată la vreun job…
@boghi Sper sa fie scurta pauza.
Nu pentru ca nu mi-ar placea ci din ratiuni financiare….
@Vania Daca as avea bani suficienti pe bune ca nu m-am mai duce la niciun serviciu si doar as scrie.
Florine, si tu? si mi-ai citit si gandurile…cu toate ca am renuntat la ideea de a tine un jurnal de somer pentru ca nu fac mare lucru…..dar am inceput sa ganguresc…din nou..
Spor la inspiratie !
Nu o sa scriu in fiecare zi dar asa macar odata la 3-4 zile. Imi pare rau ca si tu esti in aceeasi oala cu mine.
Prietene, iti doresc o somerie cat mai scurta!
Sper ca jobul viitor sa fie unul care sa iti scoata mai mult in evidenta calitatile si sa fi recompensat pe masura!
Ideea nr 1, sa nu zici ca nu-s preten: daca vinzi palaria din fotografie iti iei o avere pe ea
Scoate-o la licitatii.ro
Ramai dator
@Robert Multumesc!
Si eu sper sa fie un job care sa ma pasioneze ceva mai mult…
@borg Problema e ca nu am o asemenea palarie. Si daca as avea nu cred ca as vinde-o.
Dar buna ideea cu licitatiile. O sa vad ce mai am de vandut de prin casa. 
Te superi daca azi iti las un comment razgandit? Tot scriu si sterg…nu stiu ce sa iti spun…Iti las in schimb o melodie pe care am primit-o zilele trecute de la Gala:
http://www.youtube.com/watch?v=YT0MnvgatrA&eurl=http%3A%2F%2Flemondegala%2Ewordpress%2Ecom%2F2009%2F08%2F26%2Fjaponia%2Dmelei%2F%23comment%2D2160&feature=player_embedded#t=308
Incearca sa/ti faci sederea cat mai placuta prin rostul pe care i/l dai! Sa fie o perioada datatoare de idei bune!
Ai stiut ca Dido e cantareata mea preferata?
Nici eu nu prea am mai comentat pe bloguri in ultimul timp si mi-e greu sa comentez la subiect. Multumesc pentru melodie!
Eu nu ma supar de comentarii offtopic in care doar sunt salutat sau incurajat.
De ce nu primesti ajutorul de somaj?
Pentru ca nu mi-am depus actele…
Poate o sa o fac totusi zilele astea.
Pai grabeste-te, ca din cate stiu eu este un termen limita pt depunerea actelor. Si nu cred ca ti-ar strica niste bani in plus.
Da… nu ma dau banii afara din casa.
Singura problema e ca trebuie sa le depun in Bihor…
Sper sa nu fie prea multe pagini in jurnalul tau de somer. Este nevoie de oameni capabili, deci…
Daca o zice o persoana care a lucrat cu mine inseamna ca e cat de cat de bine.
Ms! Si eu sper…