Era o zi călduroasă de iulie, de genul celor în care orice om normal şi de bun simţ ar trebui să stea fie sub duş, fie la ştrand, în funcţie de pudoare. Căldura infernală, netulburată de nicio adiere de vânt sau de vreun nor rătăcit, făcea contururile obiectelor să danseze în soare. La unul dintre geamurile Raiului, doi sfinţi priveau agitaţia de jos în timp ce se jucau cu o legătură de mărgele ale dragostei şi fericirii eterne.
Cum unul dintre cei doi era un sfânt irlandez iar mărgele îi aparţineau, acestea aveau un bogat conţinut de dragoste pentru ţinuturile Celţilor. Pasându-şi mărgelele într-un fel de joc copilăresc, cei doi sfinţi îşi dregeau indispoziţia cauzată de tot ceea ce se putea vedea pe pământ de la înălţimea şfinţeniei lor. În definitiv, acesta şi era scopul mărgelelor. Fără ele, inevitabile clipe de tristeţe i-ar fi încercat chiar şi pe sfinţi, iar Raiul nu ar mai fi fost aşa cum bine îl ştim.
- Ce anume conţin mărgelele acestea? – îl întrebă sfântul cu origini neidentificate pe cel irlandez?
Evident era un neiniţiat, ajuns de curând pe plaiurile edenice, lucru care nu ne miră deloc având în vedere că nici lumea contemporană nu duce lipsă de sfinţii ei.
- Sunt mărgelele fericirii şi ale dragostei. – răspunse sfântul irlandez. Oricine le atinge este inundat de valuri de dragoste şi fericire. Ai grijă să nu scapi cumva vreuna acolo jos. Una singură ar fi de ajuns să distrugă o duzină de oameni. Nicio fiinţă umană nu este în stare să suporte atâta dragoste şi fericire în viaţa de acolo.
Cum se întâmplă de obicei însă, când emoţia începutului şi presiunea noilor responsabilităţi te fac neîndemânatic, sfântul cel tinerel (tinerel în sens ceresc evident) scăpă una dintre mărgele printre degete. Oricât şi-ar fi dorit cei doi să evite un asemenea eveniment, fatalitatea se produse, iar un nor albicios acoperi îndată fereastra, nelăsându-i pe sfinţi să vadă cine era mult prea fericitul (şi când zic mult prea fericitul nu o fac într-un sens admirativ) căruia îi căzuse bila fix în moalele capului.
Ei bine, mult prea fericitul am fost eu. Din fericire (dar vai ce formulare nepotrivită), de boala excesului de fericire, oricât de incurabilă şi metastazantă ar fi, te vindeci repede aici pe tărâmurile blestemate cu spini, pălămidă şi sudoarea frunţii. Ceea ce mi-a rămas ca un ghimpe în coastă şi un etern chin e dragostea. Oricât de frustrat şi înverşunat aş fi împotriva cuiva, când stăm faţă în faţă îmi dau seama că sunt incapabil de altceva decât de dragoste. Să nu poţi lua o pauză, să nu poţi să urăşti, ba chiar să iubeşti o lume întreagă, e un chin mult mai mare decât vă puteţi imagina. Iar ca bonus, moştenire de la sfântul irlandez posesor de mărgele, am rămas cu o atracţie şi un dor adânc după Irlanda.





Related Articles
20 users responded in this post
“Oricât de frustrat şi înverşunat aş fi împotriva cuiva, când stăm faţă în faţă îmi dau seama că sunt incapabil de altceva decât de dragoste. Să nu poţi lua o pauză, să nu poţi să urăşti, ba chiar să iubeşti o lume întreagă, e un chin mult mai mare decât vă puteţi imagina”
1. ideea e superba…asta e si crezul meu
2. constructia restrictiva este un pic cam ciudata, as spune mai degraba “nu sunt capabil de altceva decat de” desi as prefera forma …”imi dau seama ca sunt incapabil sa/i arat altceva decat dragoste”…zic eu ca ar fi o formula mai buna…alegi tu ceva…
3. buna dimineata!
@volare
1. buna dimineata!
2. o sa ma gandesc pe viitor la formularile recomandate, acum nu mai schimb pt ca mi-e un pic lene.
3. ideea o fi superba dar e un lucru tare chinuitor. am o mana de oameni pe care i-as bate si cand ma trezesc fata in fata cu ei imi dau seama ca sunt niste dragalasi si ii ador.
ce tare-i ideea ;;) – si ce mi-ar place sa zbor ca in filmuletul asta
Imi plac mult povestile tale. Ce zici, ar putea exista Accident in Rai 2? Chiar sunt curioasa ce ai mai scoate din tine
florin
ieri am vorbit cu cineva care se intorsese dintr-o vacanta in irlanda
cat despre pedeapsa cu dragoste, e un chin sa nu poti sa te razvratesti uneori, pentru ca lumea aceasta colivie e plina de fiare si a fi un sfant intre ele e dureros
dar keep on going “daruind vei dobandi”
Cred ca e prea mult spus ca un om poate fi incapabil de altceva decat de dragoste si fericire. Chiar si pe tine cred ca te incearca tot felul de sentimente si stari, desi incerci cu succes sa ti le stapanesti.
Totusi, stiu o persoana despre care am o banuiala ca a fost lovita de o astfel de margea! Michael Jackson!
foarte frumos spus…
@ionut Ideea e de fapt un tragic accident.
In privinta zborului deasupra Irlandei, cred ca putem imparti acelasi vis.
@Cris Multumesc! Ar putea exista si Accident in Rai 2, depinde de stimabila inspiratie.
@gala Offff…. si eu vreau in vacanta, mai ales in Irlanda.
In privinta dragostei, ma tem ca reciproca “daruind vei dobandi” nu functioneaza decat foarte rar.
@frantzi Eu sunt plin de resentimente uneori, asta recunosc. Insa atunci cand stau fata in fata cu persoanele fata de care am respectivele resentimente, ma incearca o mila si o dragoste chinuitoare…
Eu nu am fost niciodata lovit de admiratie fata de MJ si as si ipocrit sa il laud acum. Sunt curios cum iti argumentezi afirmatia despre el. Mie mi se pare mai degraba un personaj demn de mila cu serioase probleme morale.
@Alter Ego Multumesc si bine ai venit pe aici!
De ce il admir pe Michael Jackson? Pt. ca el a facut in 50 de ani mai multe decat am putea noi realiza in 50 de vieti; pe langa faptul ca ne-a incantat urechile si sufletele cu muzica lui care transmitea mesaje importante, s-a implicat serios in numeroase acte de caritate. Si-a dedicat viata oamenilor, animalelor si mediului inconjurator, a fost primul care a tras un semnal de alarma in ceea ce priveste problema saraciei, razboaielor, poluarii, a fost primul caruia i-a pasat. Personaj demn de mila? Da, in ceea ce priveste rautatea oamenilor invidiosi si avari care au nascocit tot felul de povesti din sete de faima, senzational si bani, oameni care l-au distrus fizic si psihic. Personaj cu probleme morale? In nici un caz. Singura lui problema a fost naivitatea din cauza careia era “incapabil de altceva decat de dragoste” … a fost doar un copil captiv in corp de adult.
Admiratia mea fata de Michael Jackson se datoreaza faptului ca am crescut pe muzica lui, am ras, am plans pe muzica lui, mi-am format personalitatea pe muzica lui si cel mai important … m-am documentat despre viata lui.
Mi se pare normal ca oamenii sa aiba preferinte muzicale diferite, nu am pretentia sa placa tuturor muzica lui Michael Jackson, dar mi se pare “imoral” si cel putin absurd sa-l judece lumea in necunostinta de cauza.
Daca maine imi spune cineva ceva rau despre tine, sa-l cred pe cuvant? Sa te cataloghez direct ca “personaj demn de mila cu serioase probleme morale”? “Crede si nu cerceta” – o fi moral?
@frantzi Sunt in egala masura laudatori ai lui MJ ca si critici. O perspectiva reala asupra vietii lui nu cred ca poate exista din exterior si nu poate fi pusa in fata opiniei publice.
Nu cred ca a fost primul caruia i-a pasat. Chiar nici pe aproape. Au fost mii inaintea lui si oameni cu realizari deosebite. La fel cum a facut si acte de caritate, se poate spune si ca a trait pentru el.
E adevarat ca a fost un copil, inca unul complexat. A fost urmarit toata viata de complexul culorii si numai, lucruri provenite dintr-o copilarie nu tocmai plina de aprecieri.
Eu nu am de gand sa il judec si nu am nimic impotriva lui. Ceea ce ma deranjeaza profund este tendinta asta inspre idolatrizarea lui, in vreme ce alte personalitati marcante, cu un rol mult mai important in istoria omenirii sunt ignorate si nu au avut parte de asa ceva.
Toata stima pentru muzica lui MJ, desi nu sunt fan al genului. Nu ii contesc meritele artistice, insa a fost un simplu om, care, parerea mea, nu si-a valorificat talentul asa cum ar fi trebuit.
Despre imoralitate, chiar apropiatii lui au admis faptul ca a fost homosexual. Daca a fost sau nu si pedofil asta nu se poate spune sigur. Nu se poate demostra nici ca a fost nici ca nu a fost.
“crede si nu cerceta” nu cred ca e folosit bine in contextul asta. Pana la urma dispunem de acelasi informatii amandoi si e alegerea fiecaruia ce anume crede.
Mi se pare absolut reconfortant sa citesc pe cineva batut in cap de dragoste, pentru ca fug de hateri ca de impielitat
@Gabi Nici mie nu imi plac haterii desi intr-un fel ii inteleg.
Cum niciun sfânt nu m-a lovit cu mărgeaua, persist în tristeţe…
Sunt de acord ca nu avem cum sa stim adevarul curat niciunul dintre noi, tocmai in acest context ar trebui sa ne limitam la lucrurile vizibile, evidente, in ceea ce-l priveste, nu sa dam cu presupusul si sa alegem varianta care ne convine cel mai mult. Nu a fost singurul caruia i-a pasat dar a fost printre putinii care nu s-au rezumat doar la vorbe si la publicitate. Cand am spus ca a fost primul, ma refeream la faptul ca atunci cand el a inceput sa traga semnalul de alarma asupra unor probleme existentiale cum ar fi incalzirea globala, multi nici nu stiau ce inseamna asta.
Povestea despre homosexualitate este una noua care nu cred ca ar fi afectat pe nimeni chiar si daca ar fi fost adevarata, si nu cred ca aceasta afirmatie ar trebui sa-i umbreasca realizarile si talentul.
Daca dispuneam amandoi de aceleasi informatii atunci ai fi stiut si tu ca la vremea la care a fost acuzat de pedofilie, i s-a facut o perchezitie corporala de catre politie si medicii legisti, si s-a constatat ca declaratiile copilului despre partile lui intime erau false. In plus, ai fi stiut si ca dupa moartea lui Michael, copilul a recunoscut ca l-a obligat tatal sau sa minta ca a fost abuzat pt a se imbogati peste noapte de pe urma artistului, ca multi altii de altfel. Si daca te gandesti logic, ce parinte responsabil si-ar retrage acuzatiile pt o suma mare de bani daca ar fi vorba despre molestarea propriului copil? Daca te gandesti logic ajungi si la alte concluzii plauzibile si mult mai posibile despre el, decat ceea ce se aude. Cateodata e bine sa-ti asculti si sufletul si sa-ti folosesti inteligenta emotionala, s-a dovedit ca e foarte importanta in luarea decizilor importante.
Cred ca e evident ca si-a valorificat talentul mai bine decat orice alt artist, realizarile sale pe plan profesional fiind incontestabile si inegalabile (nu cred ca e cazul sa enumeram toate hiturile, albumele vandute, concertele sustinute, videoclipurile unice, perioada de glorie). Si daca ar fi facut toate astea doar pt el, putea sa se rezume la cantitate, nu trebuia sa ofere si calitate si sa se agite atata pt a realiza cele mai scumpe videoclipuri, cele mai reusite concerte, cele mai profunde mesaje. Bani ar fi facut oricum.
In orice caz, Michael Jackson nu a fost un simplu om, a fost un geniu! Eu sunt un simplu om …
uneori cred ca mi-ar prinde bine sa ma “loveasca” si pe mine o astfel de margea in cap
ca de la un timp prea m-a apucat inversunarea impotriva tuturor celor ce se intituleaza oameni
@Vania Cred ca e de preferat sa nu fii lovit de margelele sfintilor…
@frantzi Da, probabil ca in domeniul muzical a fost un geniu. Pentru asta il respect. In rest a fost doar un om.
Dovada stau si problemele lui cu medicamentele, complexele lui…
@Raluca E de ajuns sa te uiti putin in jur ca sa te apuce o asemenea inversunare. Si eu sufar de inversunarea asta, insa numai pana cand intalnesc oamenii si ii vad asa cum sunt… niste “insecte” vulnerabile.
Buna seara
Fericire!? Dragoste? Aici?
Dar,clipul si muzica sunt grozave si poate acolo asi trai si eu intr-o fericire…relativa.
@mica Buna seara!
Cate un strop de fericire si de dragoste mai stoarcem si de pe aici…
Cat despre fericire, in viata asta nu cred ca poate fi altfel decat relativa.
Macar ti-a placut clipul. Nu e partea de creatie personala dar e bine si asa…
@RuBen Ms ms!
Da, era doar un om, nu avea puteri supranaturale, asta incerca si el sa evidentieze. Toti l-au fortat la maxim, au vrut sa profite cat mai mult de pe urma lui, dar nimeni nu a fost alaturi de el atunci cand a avut nevoie de ajutor si sustinere.
“… But They Told Me
A Man Should Be Faithful
And Walk When Not Able
And Fight Till The End
But I’m Only Human
Everyone’s Taking Control Of Me
Seems That The World’s
Got A Role For Me
I’m So Confused
Will You Show To Me
You’ll Be There For Me
And Care Enough To Bear Me …”
In plus, nici un om normal nu ar fi facut fata mai bine decat el la toate presiunile la care a fost supus. Problema cu medicamentele a inceput de cand i-a luat foc scalpul (avea nevoie de calmante, devenind ulterior dependent) si s-a agravat cand a inceput sa ia si antidepresive din cauza acuzatiilor la adresa lui (tu cum te-ai fi simtit in locul lui?). Operatile estetice au pornit de la faptul ca tatal lui il ridiculariza din cauza nasului mare si a problemelor cu acneea. Iar experientele neplacute cu acesta l-au marcat atata de tare incat atunci cand se privea in oglinda, il vedea pe tatal sau. A vrut doar sa fie cat mai diferit de el. (un apropiat a lui Michael a scris o carte despre acesta in care explica toate aceste lucruri).
Leave A Reply