Şedinţă la psihiatru

Domnule doctor am venit să vă spun că mă simt bolnav. De la o vreme ceva nu mai funcţionează cum ar trebui aici în “regiunea fiinţei mele”, vorba tipului ăluia de scria poezii. Am citit într-o carte că la simptomele mele s-ar putea să am un fel de “gripă metafizică” sau chiar mai rău, un “ulcer sufletesc”. Aşa că m-am dus la urgenţe într-o seară în care simţeam că nu mai pot.

La urgenţe mi-au spus că nu au aparatură pentru diagnosticarea bolilor sufleteşti. În ţara asta nici în spitale nu mai găseşti vindecare. Ziceau că pot trata doar suferinţele fizice chiar dacă acestea reprezintă mai puţin de un sfert din total. Nici pe acelea cum ar trebui. Nu puteau pur şi simplu să-mi pună o perfuzie ca să-mi treacă piatra de pe inimă, aşa că m-au trimis  la cardiologie.

Cardiologul mi-a ascultat cu atenţie bătăile inimii şi mi-a cerut să enumăr simptomele. I-am povestit despre toată greaţa care mă încearcă în prezenţa ipocriziei, despre oamenii care te calcă în picioare şi se aşteaptă să le mulţumeşti pentru asta, despre vânătăile lăsate de rutină pe motivaţia mea, despre stările de leşin şi dificultăţile de respiraţie apărute din cine ştie ce motive, despre problemele cu vederea la orizont. Toate i le-am spus, însă pentru el inima nu era decât o bucată de carne. Pentru suflet m-a trimis la dumneavoastră.

Spuneţi-mi domnule doctor, am greşit când am ales să fiu nebun? Credeţi că organismul nu mai face faţă şi ar trebui să devin normal? Dar nu prea ştiu cum să fac asta. Ar trebui să renunţ la principiile mele şi să mă arunc în marea de bolnavi care se prefac sănătoşi şi să sper că o să aibă efect. Dar eu nu ştiu să înot şi mă voi îneca. Chiar nu aveţi o injecţie pentru mine? Nu mă trimiteţi la dezintoxicare. Am fost deja acolo. Se lucrează după sistemul “cui pe cui se scoate”. Nu mă trimiteţi nici la preot. Trimiteţi-mă direct la Dumnezeu dacă vreţi. Sunt sătul de intermediari.

THE GREAT PRETENDER – Freddy Mercury