Era un băieţel firav. La cei 6 ani ai lui nu avea decât 17 kilograme. Te-ai fi aşteptat să plutească. Totuşi căderea de pe creanga pe care o folosea pe post de leagăn, a avut menirea de a-l trimite la urgenţe cu o frumuseţe de peritonită.
Drumul de 40 de kilometri cu ambulanţa i se păru foarte scurt. Nu în fiecare zi avea ocazia să meargă într-un oraş mare. Până şi durerea din abdomen era eclipsată de entuziasmul noului. De fapt era prima dată când făcea un asemenea drum doar cu tatăl lui. Chipul îngrijorat al acestuia nu reuşea să îi strice bucuria unei plimbări într-o lume nedescoperită.
Pe vremea aceea încă nu apucase să urască spitalele. Fascinat de toată agitaţia, se uita mirat la ceilalţi copii. El părea să fie singurul care nu plângea. Nici nu avea de ce. Tatăl său era acolo şi el nu plângea. Nici când a trebuit să se despartă de el pentru a fi dus în sala de operaţie, nu s-a speriat. Ştia că îl aşteaptă acolo afară.
Când s-a trezit după câteva ore, era atât de obosit încât nu a putut deschide decât un ochi. Stângul. Tatăl său era lângă pat. Stătea acolo de mult timp asteptând şi rugându-se ca fiul lui să se trezească. După câteva secunde, adormi din nou, de data asta cu siguranţa că este vegheat de persoana pe care încerca să o imite de când se ştia.
Se trezi din nou după mult timp. Lângă pat, cu o faţă obosită, stădea tatăl său. Îi explică pe scurt că trebuie să plece şi să îl lase un timp singur în spital. După câteva încurajări şi îndemnuri de cuminţenie, tatăl se apropie de uşă, gata să plece. Ţinând o mână pe uşă, se întoarse ca să-şi mai privească fiul încă o dată. Cu o voce înăbuşită de emoţie, băieţelul zise:
“Tati, să nu mă laşi aici!”
Şi nu l-a lăsat. Timp de trei săptămâni venea zilnic la el, aducându-i mâncare de acasă, jucării, dulciuri… Cu toate că acasă mai avea încă un frate şi două surori, în zilele acelea, el era cel mai important copil de pe pământ.
Au trecut mulţi ani de atunci. Băieţelul firav de atunci a devenit un bărbat în toată firea. Tatăl său îl mai tachinează uneori glumind pe seama acelui “tati, să nu mă laşi aici!”. Totuşi, de fiecare dată când îşi amintesc de perioada aceea, un nod li se pune în gât şi privirile li se îndreaptă spre podea în încercarea de a masca o lacrimă.
__________________________________________________________________________________
Acest post este dedicat tatălui meu care în 12 martie 2009 a împlinit 55 de ani. La mulţi ani Puşcaş Gavril-Mihai! Nu îmi amintesc să o mai fi zis aşa direct, dar acum ar fi timpul: te iubesc!
P.S. La multi ani tatalui tau
camytzi’s last blog post..Resemnarea unei discriminate
@camytzi Multumesc!
Am trecut atunci impreuna prin situatia aia si ne-am incurajat reciproc. 
Felicitari pentru articolul asta.
Catalin’s last blog post..Declaring war on love
Multumesc Cataline!
La mulţi ani!
INconstantIN’s last blog post..Blaxy Girls, Costi Ioniţă şi plagiatul
@INconstantIN Multumesc!
La multi ani tatalui tau!
Sprijinul familiei este cel mai important lucru.
A fost singura operatie pe care ai avut-o?
Foarte frumos ai scris. Sa-ti traisca tatal, sa fie sanatos!
A Traveler’s last blog post..Sa fii prieten nu e greu…
@anonim Multumesc!
Sprijinul, educatia…familia in general. 
A fost din fericire singura operatie.
@A Traveler Multumesc pentru apreciere! Si multumesc si din partea tatalui meu!
Bine ai venit pe aici!
sa-ti traiasca!
nenea’s last blog post..Apropo de Roblogfest
Multumesc nenea!
Bravo Florin, este un exemplu demn de urmat. Macar atat le datoram, apreciere. Ultima oara cand le-am spus parintilor mei, au crezut ca vreau sa ma sinucit
La mult ani tatalui tau.
excelentă scriitura
urările ti le-am făcut deja la mine …
o zi bună de tot …tuturor
Andi’s last blog post..10 știri enervante
La multi ani tatalui tau Florine.
Din cate vad ai un tata de milioane.
Cheers!
Nub’s last blog post..Din seria “Cum sa nu…”
@Florin Luca
Trebuie sa le spui mai des ca sa nu mai creada asa ceva. 
Multumesc pt urari! 
@Andi Multumesc pentru compliment si vizita in ciuda programului incarcat.
@Nub Multumesc din partea lui.
Am mai avut noi si neintelegeri, dar per total e de milioane. 
Foarte bine scris articolul tau. Alt aspect: ai o familie de nota 10! Felicitari!
Razvan (360romania.eu)’s last blog post..Dragoste de tată
@Razvan Multumesc!
Nu cred ca e meritul meu ca am o familie de nota 10 dar ms de felicitari. 
LA MULTI ANI! si din partea mea
florin
felicitari, tie si tatalui tau, meritati
la multi ani!
surferb’s last blog post..10 știri enervante
@frantzi Multumesc si tie!
Astept compunerea ta… 
Update: Acum am vazut ca ai trimis-o.
@surferb Multumim stimabile!
Eu pentru ce? 
Florin, la multi ani tatalui tau !! Ii transmiti urarile, da ????
@Mihai Multumeasc. Tocmai am ajunas acasa in Bihor si o sa ii tranasmit.
Mai ales ca il cheama si pe el Mihai. 