10.000 de zile

SalvadorDali1Conform site-ului timeanddate.com, miercuri, 16 iulie 2014 a fost ziua cu numărul 10.000 din viaţa mea. Mi-am propus acum câteva luni să marchez cum se cuvine borna, dar memorarea datelor nu a fost niciodată ceva la care să mă pricep. Mai bine aşa, mi-am zis la câteva zile după ce am depăşit suma rotundă a zilelor. E un exerciţiu chiar mai interesant să priveşti retrospectiv, să analizezi cum ai trăit ignorant un asemenea eveniment, decât să parcurgi o zi întreagă conştient de ce se întâmplă. Ca diferenţa între studia un animal la grădina zoologică şi a-l urmări în habitatul lui natural.

Capacitatea reţelei de socializare facebook de a reţine datele şi tendinţa mea de a-mi revărsa de multe ori stările online s-au intersectat fericit de această dată. Am putut astfel să-mi aduc aminte ce fel de zi a fost 16 iulie. Poate prea bine, din moment ce anumite detalii pot deveni niţel înfricoşătoare. Spre exemplu, în dimineaţa zilei 10.000, în ultimele ore de somn, am visat că am fost într-o comă de doi ani, iar când mi-am revenit, toată viaţa îmi era dată peste cap. E semn că urmează o schimbare nu tocmai uşoară, mi-a explicat cineva. Şi zău că avea dreptate.

status_16_iulie_2014

Tot pe 16 iulie anunţam, pentru prima dată pe facebook, o schimbare majoră în activitatea mea. După exact un an de administraţie, am părăsit Primăria Timişoara pentru a mă ocupa doar de politică. Jurnalistic, evident. Deja s-ar putea spune că am marcat inconştient aniversarea, deşi întâmplările ar sugera mai degrabă o comemorare. Dovadă şi felul în care s-a încheiat ziua 10.000, cu poezia „Bluebird”, de Charles Bukowski, făcută ghiveci şi aşezată pe post de „cover photo”.

bluebird

Desigur, acum ar fi fost frumos din partea mea să trag o morală sănătoasă, în speranţa că înţelepciunea acumulată în cele 10.000 de zile va stârni vreo admiraţie de gloată. De fapt, morala e că nu sunt în măsură să ofer vreo morală. Aniversarea din 16 iulie a fost un soi de reîntâlnire cu mine însumi în formă de bolovan nedăltuit. Bolovan pe care m-am reapucat imediat să-l împing la deal, ca un Sisif contemporan. Adevărul e că nu-mi plac aniversările.

Leave a Reply